Pescuitul cu cormorani reprezinta o practica straveche, prin care oamenii au invatat sa transforme unele din cele mai incapatanate pasari in parteneri de pescuit. Considerata o metoda bizara de pescuit folosind cormorani dresati, istoricii si arheologii considera ca aceasta tehnica a aparut si s-a dezvoltat simultan in China si Japonia. Cea mai veche mentiune provine dintr-o cronica chineza ce dateaza din timpul dinastiei Sui si in care este precizat faptul ca: „In Japonia, pescarii pun inele inguste de-a lungul gaturilor cormoranilor, dupa care ii lasa liberi in apa sa prinda cati pesti pot. Intr-o singura zi, un cormoran bine dresat poate prinde peste o suta de pesti”.
Aceasta metoda s-a pastrat si este practicata chiar si in prezent de catre pescari batrani si iscusiti, cu precadere in „Orasele de apa”. Desi metoda de a dresa pasarile este diferita, aceasta tehnica de pescuit a patruns si in Europa si, pe alocuri, este in continuare pusa in practica, chiar si la noi in tara.
Toti cormoranii folositi pentru pescuit au atasat de gat un inel care nu le permite sa inghita pestii mari. Intorsi la barca cu prada, pescarul ii recompenseaza cu pesti suficient de mici incat sa poata fi inghititi in ciuda inelului restrictiv.
Cormoranii de la pescuitul cu cormorani la pagubele produse
Pasari mari de apa, cormoranii fac parte din familia pelicanilor, desi numele lor latinesc Phalacrocoraz se traduce prin „corb de apa”. Zburatori rezistenti, comoranii s-au adaptat de-a lungul timpului pentru traiul in mediul acvatic si pentru inotul si pescuitul sub apa. Pestii reprezinta aproximativ 90% din dieta oricarei specii de cormorani. In prezent, familia cormoranilor este compusa din 28 de specii, dintre care 3 cuibaresc si in Romania: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), cormoranul mic (Phalacrocorx pygmaeus) si cormoranul motat (Phalacrocorax aristotelis).
Adaptarea la stilul de viata acvatic a dus la modificari semnificative ale costructiei corpului de-a lungul timpului. Astfel, simplul mers pe jos este foarte dificil pentru cormorani. De la degetele mari si puternice, la ochii deschisi sub apa si la ciocul lung, subtire si cu varful curbat, sunt cateva dintre caracteristicile care ii ajuta sa prinda pestele cu o acuratete greu de reprodus, dar si sa il intepe, pentru a-si fixa prada. Pestele este inghitit intotdeauna intreg si cu capul inainte.
Cormoranii sunt specii fara dusmani naturali, a caror inmultire necontrolata genereaza probleme in industia piscicola in intreaga Europa. Potrivit Asociatiei Producatorilor din Pescarie „Romfish”, amenajarile piscicole din Romania pierd anual circa 6000 de tone de peste (aproximativ 1/3 din productie), din cauza pasarilor si animalelor protejate, in special a cormoranilor, pelicanilor si vidrelor.
Cormoranii sunt considerati pasari extrem de daunatoare in domeniul piscicol, atat din cauza cantitatii mari de peste pe care o consuma zilnic un singur exemplar, cat si din cauza ca rup plasele de pescuit. O colonie de cormorani poate devasta cu usurinta o amenajare piscicola.
In Romania, cele mai intalnite specii sunt cormoranul mare si cormoranul mic. Cele doua specii sunt intalnite pe tot cursul Dunarii, cu precadere in zonele unde aceasta formeaza balti de revarsare. Cea mai mare concentratie de cormorani este in zona Deltei Dunarii. Pentru diminuarea pagubelor produse in amenajarile piscicole, venim in intampinarea dumneavoastra cu o serie de produse eficiente pentru alungarea acestor pasari daunatoare:
